Ne aflăm, probabil, în faţa uneia dintre cele mai importante cărţi despre al Doilea Război Mondial. Scrisă nu de un istoric, ci de un ziarist, al cărui tată a fost corespondent de război (!).
O lucrare masivă, foarte bine documentată, care priveşte războiul prin ochii celor care l-au trăit. Max Hastings face apel la jurnale, memorii, relatări ale unor participanţi, dar şi la documente şi studii istorice. Cartea sa e o privire de ansamblu, asupra tututor evenimentelor, de pe toate continentele, fără clişee, prezentând realitatea aşa cum a fost. „Aceasta este, înainte de toate, o carte despre experienţa umană”, avertizează Max Hastings în introducerea impunătoarei sale lucrări, scrie Mediafax.
Scriu editorii: „Este descrisă mai ales experienţa a milioane de indivizi, soldaţi din prima linie sau civili, mânaţi de nevoia de a supravieţui într-o lume devastată de violenţă şi groază. Apelând la numeroase mărturii ale contemporanilor, elemente ale unui enorm scenariu, autorul reconstituie teatrul «iadului» care a cuprins întreaga planetă începând cu invazia Poloniei şi până în momentul lansării bombelor atomice asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki. Cititorului i se oferă o amplă imagine din punct de vedere geografic, fiind tratate inclusiv evenimente adeseori neglijate, precum cele petrecute în zonele de război din China şi India. În cele din urmă, pe lângă faptul că încearcă să răspundă la întrebarea «cum a fost al Doilea Război Mondial?», istoricul britanic ne propune să cugetăm la alte chestiuni importante din punct de vedere istoric, cum ar fi: ce strategii, ce fronturi, ce divizii, ce organizaţii de rezistenţă au determinat rezultatul istoric al conflictului? Ce influenţă reală au exercitat SUA şi Marea Britanie asupra evenimentelor? Cui se cuvine să-i atribuim meritul de a-l fi înfrânt pe Hitler şi nazismul?”.
Max Hastings – „Iadul dezlănţuit. Al doilea Război Mondial văzut de contemporani (1939-1945)”. Editura Corint istorie. Traducere din limba engleză de Alina Popescu. Prefaţă de Gheorghe Onişoru. 938 pag.